Conservatorismul nord-american de până la căderea zidului Berlinului avea să capete consistență și direcție în anii ’50 ai secolului trecut, îndeosebi datorită activității a doi intelectuali, William F. Buckley și Russell Kirk. Dacă vocea mișcării conservatoarea a fost asigurată de revista National Reviewși de munca de coagulare din jurului acesteia, depusă de fondatorul/coordonatorul publicației, William F. Buckley, consistența i-a fost dată, fără dar și poate, de lucrarea lui Russell Kirk, The Conservative Mind: From Burke to Eliot. După cum afirma George H. Nash, autorul cărții The Conservative Intellectual Movement in America since 1945, odată cu apariția lucrării lui Russell Kirk, mișcarea conservatoare nord-americană...
Categorie: Centenar Russell Kirk
Centenar Russell Kirk
Câștigătorii concursului „Russell Kirk, conservatorismul și «lucrurile permanente»”
Concursul de eseuri organizat de Russell Kirk România, cu susținerea The Russell Kirk Center for Cultural Renewal și sprijinul publicației La Punkt, și-a desemnat câștigătorii. Juriul format, în ordine alfabetică din Teodor Baconschi, Simion-Alexandru Gavriș, Vlad Mureșan, Mihail Neamțu, Theodor Paleologu și Ioan Stanomir, a hotărât cele trei eseuri câștigătoare. Astfel, locul I merge la Andrei Dălălău, locul al II-lea la Horațiu Trif, iar locul al treilea la Vlad Modoran. Mențiuni speciale merită Robert Gabriel Ciobanu și Cezar Barbu. (aprilie 2019)
Centenar Russell Kirk
Russell Kirk, imaginația morală și conștiința normativă (locul I)
Sistemul filosofic al lui Russell Kirk are ca punct originar Providența sau Divinitatea. În lucrarea sa principală, The Conservative Mind, Kirk preia argumentul lui Edmund Burke conform căruia ordinea mundană este derivată din ordinea divină a lucrurilor create. Existența unei „ordini morale transcendente” implică conformarea omului la preceptele divinității. Politica și morala sunt, în punct embrionar, creațiile credinței sau ale scepticismului. Realitatea scopului Providențial devine în scrierile conservatorilor o analiză necesară omului de stat: decelarea intenției divine presupune o ancorare fermă în „lucrurile permanente” și o armonizare interioară a sinelui cu principiile superioare ale moralei, tradiției, localismului și experienței. Divinitatea înzestrează...