by Remus Tanasă I think most of us agree that ideas have consequences and false ideas are less troubling than treacherous ones. While the former are easier to repel with stiff foresight and page after page of classic readings, the latter appeal to our worst side, to the diabolic imagination „which delights in the perverse and subhuman”, as Russell Kirk would describe it. Let’s stay on guard because nowadays the proliferation of shady ideas and deceptive apostles has reached a level never before known in history. Yes, it is true that modern means of communication make it easier for everyone,...
Etichetă: Russell Kirk
Blog
Russell Kirk şi condiţia conservatoare (Ioan Stanomir)
În epoca corectitudinii politice militante şi a relativismului dizolvant, Russell Kirk este, prin opera şi prin întreaga sa acţiune publică,un eretic şi un reacţionar. El rămâne situat în contra acelui curent de nivelare utopică a umanităţii. Cuvintele sa nu se pot adresa celor instalaţi în prezentul etern al masificării şi al experimentelor identitare. Kirk a deţinut geniul formulărilor memorabile, dar şi curajul asumării marginalităţii în vremuri de progresism agresiv. Kirk a întruchipat, graţie acestui amestec de fermitate şi de erudiţie, condiţia conservatoare însăşi, menită să recupereze şi să salveze ceea ce mişcarea brutală a fanatismului intenţionează să elimine, definiv. Kirk...
Blog
Umerii uriașilor și percepția normativă (Russell Kirk)
„Suntem pitici cățărați pe umerii unor uriași”, le spunea Fulbert de Chartres studenților săi în secolul al XI-lea. Marele Învățător înțelegea prin aceasta că noi, oamenii moderni – și oamenii secolului al XI-lea se considerau la fel de moderni pe cât ne considerăm și noi astăzi – tindem să credem că înțelepciunea s-a născut odată cu generațiea noastră. Într-un anume fel, fie în secolul al XII-lea, fie în al XX-lea, generația aflată în viață știe mai multe decât știa generația bunicilor sau cea a străbunicilor. Oamenii din generația lui Fulbert știau mai multe despre principiile arhitecturii, de exemplu, decât știuseră...
Centenar Russell Kirk
Russell Kirk, imaginația morală și conștiința normativă (locul I)
Sistemul filosofic al lui Russell Kirk are ca punct originar Providența sau Divinitatea. În lucrarea sa principală, The Conservative Mind, Kirk preia argumentul lui Edmund Burke conform căruia ordinea mundană este derivată din ordinea divină a lucrurilor create. Existența unei „ordini morale transcendente” implică conformarea omului la preceptele divinității. Politica și morala sunt, în punct embrionar, creațiile credinței sau ale scepticismului. Realitatea scopului Providențial devine în scrierile conservatorilor o analiză necesară omului de stat: decelarea intenției divine presupune o ancorare fermă în „lucrurile permanente” și o armonizare interioară a sinelui cu principiile superioare ale moralei, tradiției, localismului și experienței. Divinitatea înzestrează...
Centenar Russell Kirk
Russel Kirk, apostol al virtuților eterne (locul III)
Prima jumătate a secolului al XX-lea este o perioadă din istoria Statelor Unite în care liberalismul acționa în mediul politic, universitar și mediatic ca unică autoritate intelectuală. Dominația liberală era într-atât de copleșitoare, încât intelectualii vremii puteau, asemenea unui Lionel Trilling, să remarce sastisfăcuți că în Statele Unite „nu există în circulație idei conservatoare sau reacționare”. Pentru Trilling și colegii săi de idei, conservatorismul era un fenomen de un marginalism excepțional, profund rudimentar în gândire și în exprimare. Într-o descriere astăzi faimoasă, de un reducționism ieșit din comun, Trilling susține că „impulsul conservator și impulsul reacționar nu se exprimă în idei, ci...