https://www.youtube.com/watch?v=zuI3qhmj8LU
Blog
Și dacă succesul nu este măsură tuturor lucrurilor? (Remus Tanasă)
O persoană fără busolă morală ajunge la un moment-dat un naiv util. 𝑂𝑚𝑢𝑙 𝑟𝑒𝑐𝑒𝑛𝑡 a bunghit o himeră cu care să măsoare și să se măsoare: succesul. Măsurătorile contempoare arareori țin cont de limitele omului, de natura sa imperfectă și capricioasă, dacă vreți, de (ne)putințele omului decăzut după alungarea din Eden. Măsurătorile se fac după succes (mai ales cel pecuniar și cel profesional). Iar premisa de la care se pornește este că ar exista o egalitate deplină între oameni, astfel că mai toate diferențele naturale nici nu mai contează atâta vreme cât succesul este clamat cu fermitate. Dacă toți suntem...
Blog
Homo rebellis iese pe uliță (Remus Tanasă)
Aproape odată cu primii oameni, s-a manifestat și tendința de a dori mai multă cunoaștere, putere, avere. Și dacă fructul era interzis, însă nesupravegheat, cine să-i oprească pe Adam și Eva? Iar urmașii lor, de ce să dea cezarului ce era al cezarului și lui Dumnezeu ce era al lui Dumnezeu când ar fi putut trage spuza pe turta lor? Mai șovăielnic, mai împins de la spate sau încurajat de spiritul de turmă, la umbra pomului, ființa umană și-a pus pe nesimțite masca omului revoltat, straiele lui homo rebellis. Spre lauda sa, omenirea a fost și este preponderent alcătuită din homo...
Blog
The case for coherence: Conservatism and the fallacy of Nationalism
by Remus Tanasă I think most of us agree that ideas have consequences and false ideas are less troubling than treacherous ones. While the former are easier to repel with stiff foresight and page after page of classic readings, the latter appeal to our worst side, to the diabolic imagination „which delights in the perverse and subhuman”, as Russell Kirk would describe it. Let’s stay on guard because nowadays the proliferation of shady ideas and deceptive apostles has reached a level never before known in history. Yes, it is true that modern means of communication make it easier for everyone,...
Blog
Interviu cu Remus Tanasă despre „Russell Kirk România”, conservatorism și Europa
Întrebare: Ce este Russell Kirk Romania? Răspuns: Russell Kirk România (RKR) constituie o inițiativă lansată și coordonată de mine, cu consimțământul Centrului Russell Kirk din SUA; obiectivul este răspândirea moștenirii intelectuale a lui Russell Kirk (1919-1994) în România, prin popularizarea ideilor și cărților gânditorului nord-american. În acest sens, până acum, au avut loc două dialoguri publice ce i-au avut ca invitați, în ordine cronologică, pe domnii Ioan Stanomir și Teodor Baconschi, ambele evenimente constituind etape de promovare a concursului de eseuri pe care RKR l-a lansat în octombrie 2018, cu ocazia centenarului nașterii lui Russell Kirk; din juriul ce va decide...
Blog
Pentru ca răul să triumfe este suficient să … nu mai existe
Pe rețele de socializare circulă un citat atribuit lui Edmund Burke: „pentru ca răul să triumfe, este suficient ca oamenii buni să nu facă nimic”. Dacă citatul a fost sau nu exprimat în această formă, de Edmund Burke sau de altcineva, este mai puțin important. Ceea ce atrage și electrizează este încărcătura morală, mai ales în cazul celor receptivi sau predispuși la „sloganită” (excesul de sloganuri). Citatul cuprinde doi termeni ce merită o atenție sporită deoarece denotă concepte puternice pe care unii nu le-ar mai dori exprimate în cetate decât în șoaptă sau eventual într-o formă cât mai răstălmăcită. Este vorba despre...
Blog
Russell Kirk şi condiţia conservatoare (Ioan Stanomir)
În epoca corectitudinii politice militante şi a relativismului dizolvant, Russell Kirk este, prin opera şi prin întreaga sa acţiune publică,un eretic şi un reacţionar. El rămâne situat în contra acelui curent de nivelare utopică a umanităţii. Cuvintele sa nu se pot adresa celor instalaţi în prezentul etern al masificării şi al experimentelor identitare. Kirk a deţinut geniul formulărilor memorabile, dar şi curajul asumării marginalităţii în vremuri de progresism agresiv. Kirk a întruchipat, graţie acestui amestec de fermitate şi de erudiţie, condiţia conservatoare însăşi, menită să recupereze şi să salveze ceea ce mişcarea brutală a fanatismului intenţionează să elimine, definiv. Kirk...
Blog
Umerii uriașilor și percepția normativă (Russell Kirk)
„Suntem pitici cățărați pe umerii unor uriași”, le spunea Fulbert de Chartres studenților săi în secolul al XI-lea. Marele Învățător înțelegea prin aceasta că noi, oamenii moderni – și oamenii secolului al XI-lea se considerau la fel de moderni pe cât ne considerăm și noi astăzi – tindem să credem că înțelepciunea s-a născut odată cu generațiea noastră. Într-un anume fel, fie în secolul al XII-lea, fie în al XX-lea, generația aflată în viață știe mai multe decât știa generația bunicilor sau cea a străbunicilor. Oamenii din generația lui Fulbert știau mai multe despre principiile arhitecturii, de exemplu, decât știuseră...
Blog
„Profeții disperării” și conservatorismul speranței
Cam de la sfârșitului anului trecut, în spațiul public autohton a început să se discute cu altă intensitate despre conservatorism și despre roadele lăsate în urmă de conservatori. Atare delectări intelectuale se datorează îndeosebi apariției unui nou partid pe scena politică, o formațiune care, de pe băncile Parlamentului, se prezintă doctrinar și ca partid conservator. Însă, de la manifestările liderului cel mai vizibil al partidului și până la postările simpatizanților pe rețelele de socializare, mai nimic nu anunță conservatorismul în afară de folosirea anapoda a termenilor „conservator” sau „conservatorism”. Nici virulența mesajelor, nici postările sau scandările publice și nici stilul sau ținuta...
Blog
Cum l-am cunoscut pe Russell Kirk (Marco Respinti)
Se întâmpla în 1989, la sfârșitul lunii mai. În noiembrie a aceluiași an fatidic, 9 noiembrie mai exact, urmă să fie doborât rău famatul Zid al rușinii din Berlin, prin intermediul căruia comunismul sovietic a ținut captiv, decenii bune, jumătate de continent european. Deja de mai multe luni, jumătatea occidentală a Europei celebra cu emfază o altă revoluție rău famată, cea franceză, încununare a unei manifestații pe care Russell Kirk (1918-1994) o definea „giant ideology”. În acea lună de mai, Kirk se afla în Italia. La invitația departamentul de cultură a orașului Monza, precum și a Bibliotecii comunale a aceluiași...