Preferințele noastre politice se formează în moduri misterioase. Când te-ai decis să devii conservator? mă întreabă uneori oamenii. Dar nu m-am decis niciodată: m-am trezit un conservator, odată ce am început să reflectez asupra unor astfel de preocupări. Alții se găsesc a fi liberali sau radicali, fără a fi în stare să ofere lămuriri pentru această înclinație.
Ocazional, cu toate acestea, reușim să ne amintim o conversație, o carte, o întâlnire publică, o întâlnire întâmplătoare, o respingere, o oportunitate, un moment de reflecție solitară, sau exemplul unui bărbat sau al unei femei, care ne-a atras sau ne-a împins într-o anumită măsură spre o anumită viziune politică. Mă gândesc, de exemplu, la o duminică după-amiază în compania tatălui meu, odihnindu-mă pe un deal înalt deasupra morii satului, eu fiind doar un băiețel la vremea aceea. Stăteam așezați la umbra copacilor mari; și îmi amintesc cum mă gândeam la pacea și frumusețea scenei și asupra vârstei seculare a copacilor – și doream ca totul despre noi în acea zi să nu se schimbe niciodată. Acesta este impulsul conservator fundamental: dorul de ordine și permanență în persoană și în republică.
Sau îmi amintesc cum mergeam cu bunicul meu, un om pătrunzător și curajos, de-a lungul unei căi ferate tăiate printr-o morenă glaciară, vorbind despre istoria britanică – pentru că tocmai citisem Istoria Angliei pentru copii a lui Dickens. Acea comuniune cu un domn bătrân pe care l-am admirat la infinit și reflecțiile noastre din acea zi asupra trecutului viu s-au numărat printre influențele care m-au împiedicat să devin un evanghelist al Modernității.
Din nou, poate fi exemplul vreunui campion eminent ai lucrurilor permanente care să ne impresioneze: un om viu, poate, sau o figură de grandoare antică, care a trăit cu mult timp în urmă. Faptele sale ne modelează crezurile; și ne trezim aplicându-i convingerile și emulându-i politicile, în măsura în care este posibil, probabil într-o altă epocă și pe un alt tărâm (Russell Kirk).
*traducere realizată de Russell Kirk România; titlul de față a fost ales de RKR, fragmentul făcând parte din eseul intitulat Ten Exemplary Conservatives, publicat inițial în The Politics of Prudence (Intercollegiate Studies Institute, 1993, pp. 62-78) și reluat apoi în The Essential Russell Kirk. Selected Essays (ISI Books, 2007, pp. 32-41); eseul este tradus și cuprins în volumul Imaginația morală publicat în limba română de Baroque Books & Arts în anul 2014 (pp. 73-88)