Anul acesta (2018) se împlinesc o sută de ani de la nașterea lui Russell Amos Kirk[1]. Scriitorul nord-american s-a născut la 19 octombrie 1918, în Plymouth, Michigan. Fiul lui Russell Andrew Kirk și al Marjorie Rachel Pierce, Kirk și-a format cei șapte ani de-acasă vegheat de părinți, dar și de bunicul matern. La îndemnul acestora, avea să-i citească de mic pe clasicii literelor, adică pe acei autori care au pus temeliile scrise ale istoriei, literaturii și filosofiei. Educația lui Kirk s-a clădit, după cum avea să-și amintească cu mândrie acesta, pe „fundația cărții”[2].
Datorită influenței celor din jurul său în primii ani de viață, Kirk avea să iubească și să răspândească conceptele de continuitate și orânduială pentru tot restul vieții: „copil fiind, ședeam împreună cu tatăl meu sus, pe culmea unui deal, privind în jos spre iazul din sat. Stăteam la umbra unor arbori măreți și îmi amintesc cum reflectam la frumusețea senină a scenei și la bătrânețea copacilor, dorindu-mi ca tot ce se găsea în jur să rămână pentru totdeauna la fel ca în ziua aceea. Iată impulsul conservator fundamental: năzuința către ordine și permanență, în ceea ce ține de persoană și de stat, deopotrivă”[3]. Kirk descoperea predispoziția naturală a omului înspre continuitate, descoperea că a fi conservator nu este doar o chestiune de interes politic sau material.
După ce a obținut diploma de licență la Michigan State College (1940) și diploma de masterat la Duke University (1941), au urmat patru ani de stagiu militar (1942-1946), după care, între 1948 și 1952, a făcut cercetare și a obținut titlul de doctor (Doctor of Letters) la Universitatea Saint Andrews din Scoția.
La un an distanță, în 1953, teza de doctorat s-a transformat într-o carte și a fost publicată cu numele de „The Conservative Mind: From Burke to Santayana[4]”. Aceasta, a doua[5]dintr-un lungul șir de peste 30 de cărți publicate până la sfârșitul vieții, i-a adus recunoaștere națională și internațională[6]. Lucrarea, scrisă metodic și elegant, face lumină asupra unei tradiții intelectuale ce pornește în epoca modernă de la Edmund Burke, John Adams și Alexis de Tocqueville, până la George Santayana și Thomas S. Eliot. Este vorba despre tradiția conservatoare, fie în forma sa politică, fie în cea culturală.
Kirk avea 35 de ani când a publicat „The Conservative Mind”, cartea bucurându-se de opt ediții în limba engleză și un număr însemnat de traduceri. Din păcate, în limba română, încă nu a fost tradusă; din acest motiv, cunoașterea lui Russell Kirk constituie un imperativ pentru piața autohtonă a ideilor, în speranța că, într-un viitor apropiat, existența unui public kirkian, ar putea determina o editură românească să traducă această importantă lucrare de istorie intelectuală.
William F. Buckley (1925-2008), un intelectual și un animator al scenei publice nord-americane pentru mai bine de 50 de ani[7], a afirmat că „este de neconceput a imagina, darămite a spera la o mișcare conservatoare dominantă în America, fără munca lui Kirk”. „The Wall Street Journal” nota că „Kirk are asigurat un loc proeminent în istoria intelectuală pentru că a ajutat la definirea bazei etice a conservatorismului. A încercat să scoată conservatorismul din premisele utilitariste ale libertarianismului, către care virează adesea, îndreptându-l înspre o filosofie înrădăcinată în etică și cultură”[8]. (autor: Remus Tanasă)
[1]A se vedea Bradley J. Birzer, Russell Kirk at 100, în „The American Conservative” din 20 martie 2018. Bradley J. Birzer este autorul Russell Kirk: American Conservative(University Press of Kentucky, 2015, 608 p.), lucrare premiată în 2016 de către Intercollegiate Studies Institutecu „Paolucci Book Award”.
[2]Dave Dempsey, Jack Dempsey, Russell Kirk: Pillar of Tradition, în Dave Dempsey, Jack Dempsey, Ink Trails II: Michigan’s Famous and Forgotten Authors, Michigan State University Press, 2016, p. 64.
[3]Russell Kirk, Zece conservatori exemplari, în Russell Kirk, Imaginația morală, (selecția eseurilor și texte introductive de Sever Voinescu; cuvânt de încheiere de Theodor Paleologu), Baroque Books & Arts, 2014, p. 76.
[4]De la a doua ediție, titlul a devenit The Conservative Mind: From Burke to Eliot.
[5]Prima carte a fost John Randolph of Roanoke: A Study in American Politics, University of Chicago Press, 1951.
[6]Remus Tanasă, Imaginația lui Russell Kirk, în LaPunkt din 19 octombrie 2017.
[7]A se vedea Mihail Neamțu, Conservatorismul american și William F. Buckley Jr., în Mihail Nemțu, Povara libertății. Antiteze, paradigme și biografii moderne, Polirom, pp. 177-229.
[8]Coperta IV din Russell Kirk, The Conservative Mind: from Burke To Eliot(Seventh Revised Edition), Gateway Editions, 2001.